În zilele de 15 și 16 iunie a avut loc Festivalul Zilelor Culturii și Economiei în Banat, sub motto-ul “Tradiție și modernitate – Germanii din Banat și Centenarul României“, organizat de Forumul Democrat German. Demonstrații ale meșteșugarilor călători, inaugurarea unui copac al breslelor, concerte și expoziții au facut parte din programul celor două zile de sărbătoare. Kolping România a adus în atenția publicului proiectul Casa Calfelor, prezentând pentru prima oară conceptul acesteia.
Unul dintre cele două standuri Kolping a prezentat acțiunile de voluntariat încheiate cu succes în cadrul proiectelor asociației, unde doritorii au avut posibilitatea de a-și manifesta interesul și a-și oferi sprijinul pentru viitorul proiect al Casei Calfelor din Fabric. În acest cadru se dorește promovarea meseriilor tradiționale, precum și posibilitatea formării profesionale a tinerilor meșteșugari.
Cel de-al doilea stand a adus în cadrul evenimentului un atelier de fierărie în aer liber, condus de calfa Ștefan Walter. De origine germană, acesta s-a stabilit în România după încheierea celor 3 ani de călătorie prin lume, în care a deprins tainele meșteșugului tradițional. Aici, publicul a avut ocazia nu doar să vadă, ci și să participe, modelând propriul cui pentru a fi bătut apoi în Copacul Breslelor, reconstituit după modelul vechi.
Conform tradiției, calfele din trecut călătoreau ani întregi la cei mai de seamă meşteri lăcătuşi din imperiu pentru a se perfecţiona, iar la întoarcere băteau câte un cui cu un blazon sau iniţiale încrucişate. O legendă susţine că trunchiul Copacului Breslelor ar fi fost folosit pe post de stâlp de care erau legaţi caii la potcovar, cuiele fiind bătute pentru a vindeca şi proteja animalul de vrăji. De aici şi expresia, „a bate în lemn”. O altă variantă a trecutului acestui simbol timişorean ar fi cea în care Copacul este asociat cu Stâlpul Infamiei, cuiele fiind bătute în scoarţa pentru a-i proteja pe spectatori de spiritul celui executat.
Originalul Pomului Breslelor se păstrează, în prezent, la Muzeul Banatului din Timişoara, iar în locul său a fost pusă o copie din fontă. Pomul de Fier se înfăţişează asemenea unei cămăşi de zale, formată din cuie forjate cu blazon şi iniţiale.